Dreptul la iluzii

S-au luat deciziile
Carnea a tremurat
Inima a căutat un loc mai adânc
S-a cuibărit în sângele învolburat
încrețindu-se
de frig în toiul unei veri silite
Să ne lipească trupurile
fără să ne privim în timp
fără să ne analizăm
Liniile palmelor
Fragii buzelor
Furnicile pielii
Încheieturile firave
Au bătut caii negri din copitele
de lumină
Clopotele au adunat îngerii
Toți cu grijă
Cu zăpadă în priviri
Cu flăcări în loc de suflete
Au venit la priveghiul îngrădirii libertății
(o libertate de formă desigur)

Astăzi am decis că am dreptul la iluzia
de a fi fericită.




© Luminița Amarie