Noi și îngerul care a rămas

-mi-e teamă
mi-e teamă că nu voi putea respira atât de multă fericire-
a venit aseară la mine îngerul și mi-a zis
că în lumea lui asta nu mai e loc de
oameni transparenți
mi-a zis că dacă voi fugi mă voi putea apăra dar voi pierde lumina și mă voi rătăci
mi-a zis îngerul că numai el mă vede cu adevărat
numai el îmi cunoaște această iubire care îmi
strămută sufletul
care îmi inundă ființa
această iubire care se împotrivește chiar iubirii
dar dacă rămân mă voi pierde
a venit aseară la mine îngerul și
mi-a luat mâinile în mâinile lui
și mi-a văzut singurătatea din ochi
mi-a văzut cutremurul din trup
și mi-a spus că el
numai el mă va ocroti
mi-a spus că nu mai e loc în cer
nu mai e loc pe pământ pentru așa o
Iubire
mi-a spus îngerul adevărul lui iar eu îl
priveam
iar el îmi vedea sfidarea din ochi
din suflet
din mâini și din ființă
a venit la mine îngerul și mi-a aruncat cu flori peste lacrimi și a vrut să le usuce și florile au înflorit
mi-a aruncat îngerul cu crini peste trup și a vrut să mă dezbrace de mâinile tale
să-i fiu castă și goală de atingeri
dar mi-a văzut aripile de lumină
și crinii s-au înfiorat de trupul meu și au îmbobocit în ochii îngerului
a venit îngerul
un înger atât de bun
a venit și a aruncat cu pietre în inima mea
să te scoată din mine
să mă salveze de noi (spunea el)
și pietrele au încremenit lumina dar nu m-au putut atinge
a venit la mine îngerul
îngerul meu bun a venit și mi-a zis să mă feresc de această iubire căci
nu o voi putea duce
că sunt prea vie și că oamenii sunt prea negri că voi cădea și că nu voi mai putea avea grijă de tine
dragostea mea
a venit aseară la mine chiar îngerul nostru
a venit să-mi spună că iubirea noastră nu poate rezista pe pământ
și eu tăceam și el striga
și eu tăceam și te iubeam și el plângea
căci văzuse în mine și demonii și albul și lumina și tenebrele
și îngerul mă ruga
și eu te gândeam
și te iubeam
și te iubeam
și te iubeam
a venit aseară la mine îngerul și a îngenuncheat
m-a implorat
a plâns
a strigat
a venit îngerul să-mi spună să mă feresc de iubirea aceasta
care este împotriva celor lumești
iar eu i-am tăcut
apoi i-am luat mâinile
și i-am spus încet dar viu că tu ești lumea mea
a tăcut îngerul
a privit cerul
a privit pământul
a oftat îngerul nostru apoi a venit ploaia
și îngerul mi-a spus că va rămâne lângă noi
a văzut iubirea aceasta care m-a făcut de neîntinat
de neînvins
a văzut-o în ochii mei și a înțeles că nu voi pleca fără tine
că nu voi pleca din noi vreodată
s-a cutremurat îngerul
și a rămas.

© Luminița Amarie