Viața umbrei

Cu tine merg și-acum, tu ești departe,
Prin mine ești o rană, o umbră ai rămas,
Pe noi nici val, nici țărm nu ne desparte,
Cu tine merg și-acum, și-avem același pas.

Te-ai dus demult, dar ai rămas prin mine,
De umbra-n brațe-ți țin, îi văd lumina vie.
Pustie nu-s, preaplină sunt de tine,
Noi am rămas curați, regretul nu ne știe.

Mă plimb mereu pe-acolo-n locul nostru,
Aud și-acum ecoul, în nudul unor stânci.
Doar marea îmi mai spune "- valul vostru -
Va fi mereu aici, unde-ai să vii să plângi".

Cu tine merg la braț, pe umeri vina -
Că te-am iubit: iubirea, nu moare, e în noi,
Iar marea ne păzește, ne ține rădăcina,
Iubirea nostră-i una doar noi rămânem doi.


©Luminița Amarie                                                          Alte poeme