să nu mă cauți aici
știi,
mă vei găsi
în urmele ochilor
pe fereastra
fiecărui strop
de ploaie cristalin
și înfiorat
eu voi fi cărbunele
stins de lacrimile
bunicii
în vinerea de post
când la stative
doinind ne
spunea despre
războiul din care
nu a mai venit
cel care îi spunea
povești
pe mine nu mă cauta printre oameni
eu voi fi în crucea
verde ce crește
la mormântul îngerului meu
voi fi umbra
îngreunată
a zilelor de
toamnă
voi fi în urma
rămasă pe patul
primei nopți negre
în care tu
m-ai văzut lumină
voi fi în azurul
cerului înainte
de furtuna din ochii
văduvelor
pe mine să nu mă cauți
prin fotografii
cărți
sau alte materii
eu voi fi aerul
dimineților de Mai
și bruma ceții
voi fi în
zâmbetul pruncilor
și în bătaia
aripilor fluturilor
în metamorfoză
să nu mă cauți
în lume
în cuvinte
în palpabil
Pe mine
caută-mă
în tine.
